În România, pierderile cauzate economiei naţionale în general şi agriculturii în special, dar şi populaţiei de către fenomenele meteorologice periculoase, cât şi lipsa unor măsuri active de intervenţie pentru combaterea sau limitarea acestora au fost argumentul principal pentru abordarea cu precădere în ultimii ani a domeniului modificării vremii.
Începând cu anul 2000 s-a trecut la implementarea Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, prin hotărâri anuale ale Guvernului.
Prin Legea nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă s-a stabilit cadrul legislativ al intervenţiilor active în atmosferă, structura sistemului, modul de finanţare şi implementare a programului şi înfiinţarea Administraţiei Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică de interes naţional care răspunde de domeniul intervenţiilor active în atmosferă.
Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este conceput ca un sistem coerent, naţional, interconectat regional, având în componenţa sa unităţi de combatere a căderilor de grindină ce utilizează metoda de "însămânţare" a norilor cu centrii de condensare prin care se limiteaza cresterea dimensionala a cristalelor de gheata din nor.
Pe baza Hotararii Guvernului nr. 256/2010 s-au aprobat obiectivele etapelor anuale ale Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, astfel:
- Unitatea-Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care asigură în prezent protecţia unei suprafeţe de 140 mii ha, cu posibilităţi de protecţie a 200 mii ha în judeţele Prahova şi Buzău;
- Centrul Zonal de Coordonare Moldova şi Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi, cu intrarea parţială în funcţiune în anul 2010;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, cu capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150 mii ha în judeţele Vrancea şi Galaţi - investiţie în derulare;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Mureş, cu capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150 mii ha în judeţele Mureş şi Alba - investiţie în derulare;
- Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş, cu capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150 mii ha în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin - investiţie în derulare;
- activităţi de cercetare-dezvoltare pentru mijloacele tehnice şi tehnologii de combatere.
Sistemele antigrindină existente în lume (după datele Organizaţiei Meteorologice Mondiale)
Nr. |
Denumirea ţării, |
Dimensiunea aprox. a |
Tipul reactivului |
crt. |
cod proiect |
teritoriului protejat [km2] |
|
1 |
Armenia, AR-1 |
10000 |
Agi |
2 |
Austria, AUS-1 |
1800 |
Agi |
3 |
Austria AUS-2 |
500 |
Agi |
4 |
Bulgaria, BG-1 |
15000 |
Agi |
5 |
China, CN-1 |
300000 |
Agi |
6 |
China, CN-2 |
6000 |
Agi şi gheaţă uscată |
7 |
China, CN-3 |
25000 |
Agi şi azot lichid |
8 |
China, CN-4 |
220000 |
Agi şi azot lichid |
9 |
China, CN-5 |
230000 |
Agi şi gheaţă uscată |
10 |
China, CN-6 |
360000 |
nu sunt date |
11 |
China, CN-7 |
600000 |
Agi şi gheaţă uscată |
12 |
China, CN-8 |
20000 |
nu sunt date |
13 |
China, CN-9 |
100000 |
nu sunt date |
14 |
China, CN-10 |
40000 |
nu sunt date |
15 |
China, CN-11 |
20000 |
gheaţă uscată |
16 |
China, CN-12 |
130000 |
Agi |
17 |
China, CN-13 |
10000 |
nu sunt date |
18 |
Franţa, FR-1 |
80000 (teritoriu de lucru) 420000 (teritoriu controlat) |
Agi |
19 |
Germania ,GE-1 |
2400 |
Agi |
20 |
Germania, GE-2 |
2500 (teritoriu de lucru) 7500 (teritoriu controlat) |
Agi |
21 |
Grecia, GR-1 |
5000 |
Agi |
22 |
Ungaria, HG-1 |
8000 |
Agi |
23 |
Rusia, RF-1 |
750 |
Agi |
24 |
Rusia. RF-2 |
1096 |
Agi |
25 |
Ucraina. UK-2 |
5010 /tpritnriu rlo |
|
26 |
Ucraina, UK |
4000 (teritoriu de lucru) 4000 (teritoriu controlat) |
Agi |
27 |
SUA, US-34 |
7740 |
Agi şi gheaţă uscată |
28 |
SUA, US-35 |
22080 |
Agi şi gheaţă uscată |
29 |
SUA, US-37 |
11340 |
Agi |
30 |
Uzbekistan, UZ-1 |
800 |
Agi |
31 |
Uzbekistan, UZ-2 |
1900 |
Agi |
32 |
Uzbekistan, UZ-3 |
3130 |
Agi |
33 |
Uzbekistan, UZ-4 |
800 |
Agi |